Studiu: Infrastructura digitală lipsește în majoritatea instituțiilor publice. 5 din 10 funcționari publici nu știu câte servicii în regim online oferă instituția în care lucrează

Angajați la birou. FOTO Pixabay.com

Cele mai multe instituții publice nu au o infrastructură digitală care să eficientizeze atât munca angajaților, cât și relația cu contribuabilii, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.
Studiul la care au răspuns 5.166 de angajați la stat relevă faptul că 50% dintre funcționarii publici nu știu câte servicii în regim online oferă instituția din care fac parte, deși lucrează la actualul loc de muncă de peste 10 ani.
În plus, 8 din 10 angajați în sectorul public nu au avut posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în ultimii 2 ani, din cauza lipsei unei infrastructuri digitale adecvate (sistem de comunicare, sistem de raportare, sistem de monitorizare a activității, etc.). Femeile angajate în sectorul public, spre deosebire de bărbați, își majorează veniturile și din alte activități independente în afara locului de muncă, mai arată studiul.

Lipsa unor sisteme digitale adecvate poate fi corectată prin implicarea activă a angajaților din domeniu în programe de perfecționare. Scopul esențial al acestor cursuri este de a actualiza cunoștințele existente și de a încuraja dezvoltarea unor noi abilități digitale, astfel încât sectorul public să poată face față mai eficient provocărilor din era digitală în continuă evoluție. În urma dezvoltării acestor competențe digitale, România ar putea urca în clasamentul european al serviciilor publice oferite în varianta digitală.

„Este evidentă necesitatea implementării unor programe de instruire și comunicare mai eficiente, astfel încât angajații să fie mai bine informați și să înțeleagă pe deplin funcțiile și serviciile instituției lor în relația cu cetățenii. Pe lângă îmbunătățirea comunicării și formării profesionale continue, ar trebui dezvoltate și strategii de informare internă, prin sesiuni periodice de perfecționare, informare, accesibilitate sporită la platforme digitale și materiale actualizate, pentru a asigura tuturor angajaților acces la informațiile esențiale despre serviciile instituției lor”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președintele Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei www.cursuri-functionari.ro.

Angajații din sectorul public nu cunosc date despre instituția din care fac parte

Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că 20% (1.033 persoane) dintre angajații din sectorul public nu sunt familiarizați cu serviciile digitale oferite de instituția în care lucrează.

Aproape jumătate dintre cei care nu cunosc numărul de servicii digitale oferite de către instituția din care fac parte (475 persoane) au o vechime de peste 10 ani la actualul loc de muncă. Acest lucru poate indica necesitatea unor programe de instruire și informare, în special pentru angajații cu o experiență mai îndelungată, pentru a-i familiariza cu noile tehnologii și servicii digitale disponibile.

De asemenea, 15% din totalul de 5.166 respondenți nu știu dacă angajatorul lor este prezent pe platformele de socializare online (Facebook, Instagram, LinkedIn).

Cât de mulțumiți sunt angajații la stat de locul lor de muncă

Deși infrastructura digitală este deficitară în instituțiile publice, în ceea ce privește gradul de mulțumire al respondenților, 8 din 10 persoane au afirmat că sunt mulțumite de locul lor actual de muncă.

„A manifesta satisfacție față de un anumit lucru implică familiarizarea și înțelegerea detaliilor asociate acestuia. Este interesant faptul că peste 20% dintre cei care se declară mulțumiți de actualul loc de muncă  nu cunosc numărul de servicii oferite în format digital publicului, de către instituția din care fac parte. Această lipsă de cunoaștere poate reflecta o lacună în comunicarea internă, dar și o lipsă a atenției în furnizarea informațiilor relevante către angajați”, explică Aylin-Alexia David, specialist Centrul de Formare APSAP.

„Este esențial ca angajații din sectorul public să fie informați și să înțeleagă modul în care instituția lor se prezintă și interacționează cu publicul online, pentru a contribui la consolidarea și promovarea identității în spațiul virtual. Astfel, se subliniază importanța unei abordări eficiente în ceea ce privește implementarea și promovarea serviciilor digitale în instituțiile publice, precum și necesitatea pregătirii adecvate a angajaților pentru a putea oferi aceste servicii”, spune Anca-Cătălina Bașturea, specialist Centrul de Formare APSAP.

Telemunca și munca la domiciliu, imposibil de realizat în sectorul public

Datele studiului evidențiază provocările semnificative în facilitarea telemuncii și a muncii la domiciliu pentru sectorul public din România, unde 80% dintre respondenți susțin că nu au avut acces la aceste opțiuni în ultimii doi ani, atunci când majoritatea angajaților lucrau la distanță.

„Această situație identificată subliniază necesitatea unor eforturi concentrate către digitalizarea și automatizarea proceselor interne, pentru a îmbunătăți eficiența și transparența administrației publice, astfel deschizându-se noi oportunități pentru telemuncă și flexibilitate în munca angajaților din sectorul public”, puncteză Bianca-Florentina Zichil, specialist Centrul de Formare APSAP.

În cadrul cercetărilor efectuate la nivel european, România ocupă adesea ultimele poziții în ceea ce privește gradul de digitalizare și oportunitățile de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Totuși, România a adoptat Legea nr. 81 încă din 30 martie 2018 privind reglementarea activității de munca la distanță, unde în art. 2, lit. a,  telemunca este definită ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și a comunicațiilor.

Conform datelor furnizate de Eurostat în 2020, încă din perioada pandemiei, Finlanda a fost și rămâne pe poziție de lider european în facilitarea muncii la distanță. Peste 25% din angajații din Finlanda au optat pentru această formă de lucru. În contrast, România s-a situat pe ultimul loc în acest clasament, cu 2,5% dintre angajați lucrând în această manieră.

Trei ani mai târziu, într-un alt studiu publicat de Universitatea Tehnică din Riga, se prezintă o perspectivă similară asupra peisajului european în anul 2022. Situația din România pare să fi stagnat în această privință. Astfel, țările care se aflau în fruntea clasamentului în ceea ce privește procentul de angajați care aveau posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau muncă de la domiciliu erau Irlanda (cu 25,3%), Finlanda (cu 23,1%) și Suedia (cu 18,1%). În continuare, România se situa pe ultima poziție a clasamentului, cu un procent îngrijorător de 1,4%, alături de Bulgaria (cu 1,6%) și Grecia (cu 2,5%) (Vītola & Christopoulos, 2023). Aceste date subliniază persistența discrepanțelor în ceea ce privește adaptarea la munca de la distanță în diverse țări europene.

Tot în anul 2022, conform Comisiei Europene, România se evidenția ca fiind cea mai puțin digitalizată țară din Uniunea Europeană, cu un procent de 5,8% pentru serviciile publice oferite. În contrast, state precum Finlanda se distingeau printr-un procent semnificativ mai mare, de 21,8%.

De ce femeile întreprind mai multe activități independente

În urma analizei răspunsurilor primite, se remarcă faptul că din totalul de 5.166 de respondenți, un procent de 18,8%, respectiv 973 de persoane, recunosc faptul că desfășoară și alte activități independente pentru a-și majora veniturile. Un alt aspect de remarcat este faptul că, din această categorie, un număr de 690 de persoane sunt reprezentate de genul feminin (peste 70%). Motivația femeilor de a se implica în mai multe activități independente poate fi influențată de diverse aspecte, precum necesitatea de a-și asigura un nivel de trai satisfăcător sau de a gestiona cheltuielile zilnice.

Potrivit unui studiu realizat de Parlamentul European în anul 2023, femeile câștigă în medie cu 13% mai puțin decât bărbații în Uniunea Europeană. Conform unei analize realizate de PwC România, decalajul salarial dintre femei și bărbați în România are un procentaj de 21,6%, în defavoarea femeilor.

În martie 2024, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecționare gratuite, accesibile online, destinate personalului din administrația publică românească, cu scopul de a le actualiza cunoștințele și de a-i ține la curent cu noile reglementări legislative din 11 domenii relevante. Cei 5.166 de respondenți au completat un chestionar format din 29 de întrebări, care a constituit baza unor concluzii semnificative.

Fondată în 2014, organizația neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cele mai de încredere organizații care furnizează programe de perfecționare pentru sectoarele public și privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experiență de mai bine de 18 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanți activi și un corp de lectori alcătuit din 75 formatori excepționali. Prin cursurile oferite pentru angajații de la stat și cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect și altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii și de Ministerul Educației.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare și perfecționare organizate fizic (cu prezență) sau în format online ale Centrului. Doar în ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare și conferințe naționale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii de personal din țara noastră.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*