Cum au influențat evoluțiile geopolitice operațiunile de comerț internațional ale companiilor românești

Alin Latu. FOTO 2PI PR

În ultimii doi ani, tensiunile geopolitice au escaladat la nivel global, fragmentând comerțul internațional. Această perioadă a evidențiat vulnerabilitățile interdependenței economice mondiale, pe măsură ce întreruperile din lanțurile de aprovizionare, creșterea costurilor și penuria de materii prime au devenit realități cotidiene. Aceste provocări nu doar că au tensionat relațiile comerciale dintre țări, dar au accelerat tendința spre deglobalizare, schimbând dinamica comerțului mondial.

iBanFirst, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de servicii de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, cu tranzacții de 1 miliard de euro în România, a realizat o analiză privind impactul recentelor schimbări geopolitice asupra companiilor românești implicate în comerțul internațional și modul în care acestea și-au adaptat strategiile pentru a depăși provocările întâmpinate.

Reconfigurarea și diversificarea partenerilor comerciali

După criza pandemică, recentele tensiuni geopolitice au declanșat noi perturbări majore în lanțul de aprovizionare. Companiile românești care se bazau pe materii prime sau bunuri intermediare din Ucraina sau Rusia, în special din industrii precum agricultura, industria siderurgică și construcțiile, s-au confruntat cu probleme logistice, cum ar fi restricțiile de transport și creșterea costurilor de transport. Aceste companii au fost nevoite să-și reconfigureze rapid parteneriatele comerciale și să caute noi furnizori. Turcia și alte state europene au devenit alternative viabile pentru importuri, în timp ce relațiile comerciale cu China au înregistrat o creștere considerabilă.

O schimbare majoră s-a produs în sectorul energetic, unde statele membre ale UE, inclusiv România, au luat măsuri pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc. Această schimbare strategică nu numai că subliniază importanța diversificării surselor de energie pentru a spori securitatea energetică, dar reflectă, de asemenea, o tendință mai amplă de reducere a dependenței de un singur furnizor, atenuând astfel riscurile de aprovizionare asociate cu tensiunile geopolitice.

Adoptarea soluțiilor financiare digitale ca alternativă a serviciilor bancare tradiționale

În mediul de afaceri global, dinamic și imprevizibil de astăzi, accesul la servicii financiare rapide, accesibile și sigure a devenit esențial pentru companiile românești care operează la nivel internațional. Această nevoie stringentă a determinat multe întreprinderi să aleagă soluțiile financiare digitale în locul serviciilor bancare tradiționale. Fintechurile oferă companiilor o gamă de produse și servicii care le sporesc agilitatea și eficiența pe piețele internaționale, precum plăți multivalutare, servicii de schimb valutar și strategii personalizate de hedging.

Rezultatele iBanFirst în România confirmă această tendință. În ultimii doi ani, fintechul a înregistrat o creștere aproape dublă a numărului de IMM-uri care și-au deschis cont pe platformă, ajungând în prezent la o bază de 400 de companii. Platforma iBanFirst, care oferă acces la plăți în peste 30 de valute, a facilitat tranzacții internaționale în valoare de peste 1 miliard de euro pentru clienții săi din România.

Creșterea cererii pentru servicii de acoperire a riscului valutar

Crizele geopolitice au amplificat volatilitatea valutară, impulsionând companiile românești active în comerțul internațional să adopte o abordare mai prudentă în afaceri. În acest context, instrumentele de acoperire a riscului valutar, precum contractele forward, au câștigat teren ca mecanisme esențiale de protecție a marjelor de profit. Aceste instrumente le permit companiilor să-și securizeze cursurile de schimb valutar pentru plățile internaționale viitoare, asigurându-se astfel împotriva fluctuațiilor valutare.

În 2023, serviciile de hedging furnizate de iBanFirst au înregistrat o creștere de 97%, tendință care reflectă o conștientizare în creștere în rândul firmelor românești a importanței gestionării riscurilor financiare. Companiile din industrii diverse, incluzând agricultura, retailul și sectorul IT, recurg la strategii de hedging în relațiile comerciale cu partenerii din Uniunea Europeană, Turcia, Statele Unite și China. Prin prioritizarea stabilității în operațiunile lor financiare, companiile românești sunt mai bine echipate pentru a face față fluctuațiilor valutare și a crește în mod susținut,  într-un peisaj economic imprevizibil.

Ascensiunea yuanului și scăderea utilizării dolarului în tranzacțiile internaționale

Trendul dedolarizării capătă amploare, punând în discuție supremația de lungă durată a dolarului american în comerțul și finanțele internaționale, unde deține o cotă de 42% din plățile internaționale. Reducerea utilizării dolarului a fost catalizată de consorțiul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud). Aceste națiuni, care se străduiesc de peste un deceniu să-și diminueze dependența de dolar, au început să favorizeze utilizarea monedelor locale în tranzacțiile transfrontaliere.

Datele SWIFT arată că, în ianuarie 2024, yuanul chinezesc a fost a patra cea mai folosită monedă pentru plățile internaționale, cu o cotă de 4,51%. Aceasta creștere a fost susținută de încheierea acordurilor de schimb valutar între China și băncile centrale ale partenerilor săi comerciali. Companiile românești, în acest context, încep să analizeze avantajele plăților în yuan, reflectând schimbările în dinamica financiară globală. Pe de altă parte, deși există un trend evident de internaționalizare a yuanului, analiștii iBanFirst susțin că va fi nevoie de o perioadă de zeci de ani până când yuanul va putea concura cu dolarul.

„În contextul instabil al ultimilor doi ani, întreprinderile românești au dat dovadă de reziliență, agilitate și inovație, reușind să transforme obstacolele întâmpinate în oportunități de creștere. Adaptabilitatea lor în fața adversității evidențiază o dinamică pozitivă în cadrul economiei românești, în ciuda tensiunilor geopolitice. În această perioadă dificilă, am susținut companiile românești de import-export să își realizeze planurile de expansiune, atât pe plan regional, cât și internațional. Prin facilitarea accesului la tranzacții transfrontaliere eficiente, iBanFirst a consolidat capacitatea acestora de a opera pe piețele globale dinamice și de a profita de noi oportunități de afaceri”, afirmă Alin Latu, Country Manager iBanFirst România.

Cu 13 birouri operaționale în 10 țări europene (Franța, Belgia, Olanda, Germania, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Spania și Marea Britanie), iBanFirst are un volum lunar de tranzacții în valoare de 1,5 miliarde de euro. Fintech-ul este inclus pentru al cincilea an consecutiv în “FT1000”, clasamentul Financial Times al companiilor europene cu cea mai rapidă creștere.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*