REI Grup: Proiecte de peste jumătate de miliard de euro pentru investiții în producția de materiale de construcții sunt în pregătire pe schema ConstructPLUS

Roxana Mircea. FOTO REI Grup

Proiecte de investiții ce totalizează peste 500 de milioane de euro sunt în pregătire pentru a fi depuse de echipa REI Grup pe schema ConstructPLUS, instrumentată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) și dedicată companiilor cu activitate în industria materialelor de construcții, care vor să își diversifice activitatea prin noi fabrici sau prin noi investiții în extinderea portofoliului de produse.

Deși interesul pentru investiții în domeniul producției de materiale de construcții este unul uriaș, bugetul schemei este limitat în sesiunea ce a debutat azi, 8 aprilie, alocarea fiind de numai 149 milioane euro.

„Purtăm discuții și negocieri pentru proiecte mari de investiții a căror valoare totală depășește 500 de milioane de euro, iar ConstructPLUS este una dintre cele mai așteptate scheme de ajutor de stat pentru companiile cu care colaborăm. Vorbim de companii cu activitate în sectorul producției de materiale de construcții, eligibile pe această schemă de finanțare. Interesul este uriaș, însă este clar că nu toate proiectele vor beneficia de finanțare din cauza alocării foarte mici”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI, unul dintre cele mai importante grupuri de companii specializate în servicii de consultanță pentru atragerea de fonduri nerambursabile din România. 

Potrivit Roxanei Mircea, cererea crescută în domeniul producției de materiale de construcții arată apetitul investitorilor pentru piața locală, pe lista companiilor interesate de a derula proiecte fiind atât afaceri antreprenoriale românești, cât și grupuri internaționale.

„Sunt investiții pe care România nu le-a mai văzut în ultimii ani, de ordinul sutelor de milioane de euro. Schema ConstructPLUS, instrumentată de MEAT, este binevenită și îndelung așteptată, însă aceasta trebuie coroborată cu nevoia reală din piață. Riscăm să pierdem investiții de miliarde dacă nu vom reuși să găsim sursele de finanțare necesare pentru a satisface mare parte din aceste planuri de investiții. România este o piață cu mare potențial, iar domeniul construcțiilor ne-a pus pe harta europeană a țărilor care au atras în ultimii ani nume importante, dar și proiecte antreprenoriale de succes care au ajuns peste granițele țării”, a completat Roxana Mircea.

ConstructPLUS s-a lansat pe 8 aprilie. Apelul va fi deschis pentru 30 de zile

Schema de finanțare ConstructPLUS a debutat pe 8 aprilie si va fi deschisă până pe 8 mai 2024, obiectivul său principal fiind stimularea investițiilor cu sprijin nerambursabil pentru creșterea producției de materiale de construcții, cu precădere în sectoarele în care balanța comercială este una negativă, unde practic importăm mai mult decât producem –  pentru a acoperi cererea – și în zonele considerate a fi defavorizate din punct de vedere economic.

Solicitanții eligibili pe acestă schemă de finanțare sunt start-up-urile, microîntreprinderile, IMM, dar și întreprinderile mari, iar sprijinul neramubursabil maxim pe care îl pot atrage companiile, pentru un singur proiect de investiții, se ridică la 57,75 milioane de euro pentru înreprinderile mari, respectiv o intensitate maximă de 70%.

Pentru a atinge grantul maxim și a obține finanțarea dorită, investiția ar trebui să fie realizată într-un județ care atinge intensitatea maximă (de 70%) – printre acestea numărându-se județele Galați, Prahova, Dolj sau Gorj.

Clasificarea proiectelor care ar putea obține finanțarea dorită pe această schemă de ajutor de stat se va face pe baza unui punctaj obținut de aplicanți, ce reflectă atât performanțele financiare ale acestora, valoarea proiectului de investiții să depășească pragul de 40 milioane euro, capitalul social subscris să fie unul cu o valoare de peste 500.000 RON, iar codul CAEN al companiei care va aplica pe acest program să aibă un sold negativ în balanța comercială (raportat la anul 2022).

Domeniile eligibile care pot aplica prin programul ConstructPLUS trebuie să facă parte din următoarele sectoare de activitate:

CAEN 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții;

CAEN 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;

CAEN 2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;

CAEN 2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;

CAEN 2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții, din argilă arsă;

CAEN 2342 – Fabricarea de obiecte sanitare din ceramică;

CAEN 2351 – Fabricarea cimentului;

CAEN 2352 – Fabricarea varului și ipsosului;

CAEN 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;

CAEN 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;

CAEN 2363 – Fabricarea betonului;

CAEN 2364 – Fabricarea mortarului;

CAEN 2369 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;

CAEN 2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;

CAEN 2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.;

CAEN 2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;

CAEN 2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;

CAEN 2732 – Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice;

„ConstructPLUS este cel mai așteptat program de finanțare pentru companiile specializate în producția de materiale de construcții. Deși alocarea este relativ redusă raportată la cererea existentă în piață, ne dorim ca MEAT să ia în calcul creșterea alocării pentru edițiile ce vor urma, similar ceea ce se negociază în cazul InvestALIM. În cazul companiilor care nu reușesc să obțină finanțare pe actuala schemă, avem soluții pentru a redepune proiectele pe scheme viitoare ce se vor deschide pe parcursul anului – sesiunea pentru întreprinderi mari – Tranziție Justă, viitoarea sesiune pe HG 807/2014 sau o viitoare sesiune a schemei destinată industriei prelucrătoare – reglementată de HG 959/2022”, a completat Roxana Mircea.

REI Grup: proiecte de investiții de peste 50 mil. EUR finanțate în ultimii 3 ani, în domeniul producției de materiale de construcții

Producția de materiale de construcții a fost unul dintre cele mai active sectoare de investiții din ultimii trei ani, cea mai mare parte a investițiilor fiind realizate cu sprijin nerambursabil, prin intermediul mai multor scheme de ajutor de stat puse la dispoziție de autorități.

Schemele de finanțare reglementate de HG 807/2014, respectiv HG 959/2022, au fost în ultimii trei ani principalele surse de sprijin nerambursabil pentru companiile cu activitate în sectorul construcțiilor, dar și pentru cele din portofoliul REI, unde nume importante au derulat investiții ce depășesc 50 de milioane de euro și care au beneficiat de sprijin nerambursabil în valoare de peste 20 de milioane de euro.

Printre cele mai importante companii care au derulat investiții în sectorul producției de materiale de construcții se numără Casa Noastră – QFort, Barrier sau Austrotherm, dar și alte nume mari din domeniu, specializate în producția de tâmplărie PVC, prefabricate din beton, producție de lacuri și vopsele și multe altele.

Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schemă de ajutor de stat pentru investiții, similară HG 807/2014: bugetul anual estimat la 150 mil. EUR

Ministerul Finanțelor are în pregătire o nouă schemă de ajutor de stat ce are ca obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiții care vor asigura echilibrarea balanței comerciale a României, în sectoarele eligibile. Bugetul multianual se ridică la peste 450 milioane euro, în timp ce media anuală este de aproximativ 150 milioane euro.

Viitorul apel, un succesor al binecunoscutei scheme reglementată de HG 807/2014, care a sprijinit investiții de sute de milioane de euro în România, în ultimii ani, se adreseză atât companiilor la început de drum (start-up), dar și IMM sau întreprinderilor mari, iar condiție este ca rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare de zero în unul din ultimele trei exerciții financiare încheiate.

În plus, valoarea minimă a costurilor eligibile pentru finanțare trebuie să fie de cel puțin 10 milioane de euro. Aici sunt încadrate atât active corporale, de tipul construcțiilor noi sau achiziției de echipamente, ori a activelor necorporale (ex: brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală).

Județul Gorj este singurul care va beneficia de cea mai mare intensitate, respectiv unde beneficiarii vor putea primi până la 70% din nivelul maxim al ajutorului de stat solicitat. Suma maximă pe care o poate primi un beneficiar se ridică la 57,75 milioane euro.

Un număr de alte 16 județe, printre care Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Tulcea, Călărași, Ialomița, Teleorman, Mehedinți, Olt și Vâlcea, vor beneficia de o intensitate maximă de 60% a ajutorului de stat, respectiv un grant maxim de 49,5 milioane euro.

Celelalte județe vor beneficia de intensități maxime cuprinse între 30 și 50%. Municipiul București este exclus de la sprijin nerambursabil prin schemele de ajutor de stat.

În cazul investițiilor aferente codului CAEN 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, nivelul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat este de 15 milioane RON, echivalentul a circa 3 milioane euro.

Tot la capitolul scheme de finanțare destinate investițiilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) are în pregătire o viitoare sesiune pe schema reglementată de HG 959/2022, destinată industriilor prelucrătoare, cu un buget total de peste 450 milioane euro și o alocare medie anuală de circa 150 milioane euro.

Și în acest caz, intensitatea maximă a sprijinului nerambursabil poate urca până la 70%, respectiv cel mult 57,75 milioane euro (în cazul județelor Dolj, Gorj, Prahova sau Galați), în timp ce restul județelor ar urmă să beneficieze de alocări cuprinse între 30-60%.

Schema reglementată de HG 959/2022 a avut sesiune deschisă între 1 noiembrie 2022 – 16 decembrie 2022, pentru care au aplicat 97 de companii. Dintre acestea, doar opt s-au calificat pentru sprijin, în limita bugetului de circa 150 milioane euro.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*