Premieră în România: primul studiu despre infidelitatea financiară. 6 din 10 bărbați cheltuiesc bani fără știrea partenerei

Plata cu card de Black Friday. FOTO Adrian Boioglu
Carduri FOTO Adrian Boioglu

Aproape două treimi dintre românii cu vârsta până în 40 de ani și care sunt într-o relație au cheltuit cel puțin o dată în ultimul an bani fără știrea partenerului, relevă primul studiu din România despre infidelitatea financiară. Studiul a fost realizat de compania de cercetare de piață Novel Research la inițiativa Provident și relevă faptul că românii, indiferent de sex, ascund în mod constant unele cheltuieli pe care le fac, cei mai predispuși la acest gest fiind bărbații. Astfel, 6 din 10 bărbați au răspuns afirmativ la întrebarea „ați cheltuit bani fără știrea partenerului în ultimul an?”. Aproape jumătate dintre femei s-au dovedit și ele ,,infidele financiar’’.

Deși aproape 85% dintre cuplurile din România își pun laolaltă veniturile lunare, când vine vorba despre cheltuieli „secrete”, motivul indicat de majoritatea este acela că erau nesemnificative – 56%.

Un alt motiv care îi determină pe români să nu împărtășească anumite cheltuieli cu partenerul este chiar teama de acesta sau, mai bine spus, teama că partenerul nu ar aproba cheltuiala ,,secretă’’. 23% dintre respondenți au motivat astfel infidelitatea financiară. Tot teama, de data aceasta de ceartă sau chiar de despărțire, îi determină pe 13% dintre români să-și ascundă cheltuielile de partener. De asemenea, orgoliul este decizional în cheltuirea banilor proprii și aproape 18% dintre români cred că ce fac cu banii este treaba lor și nu trebuie să dea socoteală nimănui.

Unde se duc banii când se duc pe ascuns

Cheltuielile făcute pe ascuns au și un punct comun: atât bărbații cât și femeile spun că, în majoritatea cazurilor, au cumpărat diferite cadouri – 24%. Nu la fel stau lucrurile cu restul clasamentului infidelității financiare.

Bărbații admit că au cheltuit bani fără știrea partenerei pe alcool și țigări, electronice și electrocasnice, ieșiri în oraș și jocuri de noroc sau video, în timp ce femeile au fost mai înclinate să înșele financiar pentru a cumpăra produse cosmetice, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucruri pentru copii.

Cel mai predispus segment la acest fenomen este cel între 20 și 30 de ani, 35% dintre cuplurile tinere având percepția că partenerul/a cheltuiește bani în mod iresponsabil, în special bărbații.

Sinceritate în toate relațiile. Inclusiv financiare

Provident susține transparența în relații. Contractuale, desigur. Tocmai de aceea, prin „Provident transparent”, compania își propune să aducă mai multă claritate în ce privește costul unui împrumut, motivele pentru care clienții împrumută, dar și investițiile în comunitate.

Dobânda Anuală Efectivă (DAE), cel mai relevant instrument de comparare a ofertelor de împrumut, este și ea explicată pe îndelete.

De altfel, potrivit aceluiași studiu, 42% dintre români spun că DAE se numără printre cele mai importante trei aspecte de care țin cont când iau un împrumut. În aceeași măsură, însă, 21% dintre respondenți au declarat că nu știu ce este DAE și alți 44% au o înțelegere greșită a acestui indicator. Explicațiile despre de ce este DAE mai mare pentru împrumuturile mici pe termen scurt, într-un scurt film, unul dintre cele 5 din cadrul proiectului, aici.

În plus, Provident pune cărțile pe masă și vorbește deschis despre rolul său în susținerea incluziunii financiare din România, dar și cine sunt oamenii care vizitează săptămânal zeci de mii de clienți.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*