Cum diferă prioritățile chiriașilor față de cele ale cumpărătorilor de locuințe în București

Blocuri. FOTO Pixabay.com

Anul 2022 a venit cu noi provocări, iar efectele contextului global se simt și în sectorul imobiliar. JLL România, în parteneriat cu Storia.ro, și-au propus să înțeleagă în profunzime profilul potențialului chiriaș, în paralel cu profilul cumpărătorului de locuințe din București – Ilfov. La baza analizei au stat caracteristicile socio-demografice și de stil de viață, situația locativă curentă și posibilitatea schimbării acesteia în viitor, precum și modul de repartizare a bugetelor.

Dacă majoritatea potențialilor chiriași din București se îndreaptă spre apartamente cu două camere (49%) și studiouri (33%), cumpărătorii declară că sunt interesați mai degrabă de case (31%) și apartamente de 3 și 4 camere (30%). Intențiile bucureștenilor diferă de cele surprinse în rândul tuturor românilor: la nivel național, majoritatea cumpărătorilor caută în primul rând apartamente de 3 și 2 camere, și abia apoi case, după cum a reieșit dintr-o analiză anterioară realizată de Storia.ro.

Dintre cei care prospectează piață rezidențială din capitală, 45% dintre respondenți plănuiesc să cumpere o locuință în următoarele 12 luni, în timp ce aproximativ o treime (32%) caută să închirieze o locuință în același interval de timp. 23% se declară nehotărâți între decizia de a cumpăra și cea de a închiria o locuință în următorul an.

„Interesul crescut pentru case sau vile este o consecință firească a tendinței de valorizare a accesului la spațiul exterior privat (terase, curți, grădini) apărută în pandemie. Perioada pe care am traversat-o a schimbat fundamental modul în care percepem calitatea vieții și a remodelat preferințele privind locuința”, a declarat Andreea Hamza, Senior Director Living Department JLL România.

În fața alegerii București versus Ilfov, un procent covârșitor de 93% dintre potențialii chiriași și-a exprimat interesul față de o locuință situată în Capitală, o alegere previzibilă având în vedere importanța timpului petrecut în trafic pentru a ajunge în zonele de interes din oraș. În ceea ce privește potențialii cumpărători, 77% preferă Bucureștiul, în timp ce 23% sunt dispuși să se mute în Ilfov.

Cele mai atractive cartiere din București pentru închiriere sunt Tineretului – Timpuri Noi (30%), Titan (28%), urmate la egalitate de Dristor, Unirii și Victoriei – Romana – Universitate, bifate ca opțiuni dezirabile de 27% dintre respondenți.

În ceea ce privește cumpărătorii, topul este diferit, plasând cartierul Titan în ierarhia preferințelor (23%), urmat la mică distanță de Drumul Taberei (21%) și Tineretului – Timpuri Noi (20%). În măsură egală au fost amintite pe locurile următoare și cartierele Militari, Dristor și Berceni.

Printre motivele comune care justifică atractivitatea acestor zone se numără accesul facil la rețeaua de transport subteran și proximitatea parcurilor de mari dimensiuni. Rezultatele studiului au evidențiat dezirabilitatea zonelor centrale precum Victoriei – Romană – Universitate sau Unirii, unde respondenții își doresc să locuiască, însă prețurile restrictive pentru achiziție îi determină să opteze pentru închiriere. Astfel, 27% dintre respondenti își doresc să se mute cu chirie în cartierele ultracentrale, în timp ce doar 11% iau în calcul să achiziționeze o locuință în aceste zone.

„Deoarece Bucureștiul este una dintre cele mai importante piețe imobiliare, ni s-a părut relevant să punem o lupă asupra particularităților sale și astfel să venim cu informații valoroase în completarea cercetărilor pe care le facem deja la nivel național. Ne dorim ca observațiile să le fie de ajutor atât cumpărătorilor și chiriașilor care vor să ia cea mai bună decizie imobiliară, cât și dezvoltatorilor și agenților imobiliari care caută moduri practice prin care să vină în întâmpinarea așteptărilor acestora”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro și OLX Imobiliare.

Se remarcă și cartiere care au scorat în mod similar și pozitiv atât în topul cumpărătorilor, cât și în cel al chiriașilor, pe primele locuri în acest sens fiind Drumul Taberei, Berceni și Bucureștii Noi.

La polul opus, cele mai puțin atractive cartiere, care nu au depășit 7% în distribuția interesului celor care caută locuință, sunt Giulești, Grivița, Rahova, Expoziției și Giurgiului.

Rezultatele studiului reflectă și care sunt cele mai importante aspecte luate în calcul în procesele decizionale diferite de închiriere și respectiv de cumpărare a unei locuințe.

Cei care intenționează să închirieze optează pentru această variantă în detrimentul achiziției fiind motivați cumulat de următorii factori: constrângeri financiare sau legate de contractarea unui credit bancar (81%), dorința unei flexibilități cât mai mari în privința domiciliului (72%), disponibilitatea la închiriere a unor locuințe corespunzătoare standardului lor de confort (60%), dar și decizia de a investi economiile în alte scopuri decât o achiziție imobiliară (56%). Totodată, jumătate dintre respondenți susțin că nu găsesc la vânzare proprietăți care să li se potrivească.

Pe de altă parte, pentru 88% dintre respondenți, decizia de cumpărare este motivată,  în primul rând, de dorința de stabilitate locativă, care nu este garantată pe piața volatilă a chiriilor. Un alt motiv invocat este și acumularea sumei necesare cumpărării, indicator al faptului că, în multe cazuri, statutul de chiriaș nu este o alegere personală asumată, ci un provizorat condiționat de lipsa bugetului pentru achiziție imobiliară. Acest motiv este urmat de o altă motivație de natură financiară: similaritatea dintre valoarea ratei bancare pentru creditul imobiliar și cea a chiriei (61%), ceea ce justifică financiar angajamentul de cumpărare. Semnificativ este și procentul celor care spun că sunt motivați să achiziționeze în scop investițional (54%).

Principalul factor care orientează clienții fie spre achiziție, fie spre închiriere este venitul lunar al gospodăriei. Astfel, cu cât venitul gospodăriei este mai ridicat, cu atât intenția de a cumpăra în defavoarea închirierii este mai ridicată. Aproape două treimi (63%) dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu venituri între 4.000 și 8.000 de lei sunt mai degrabă interesate să cumpere, în timp ce pentru 69% dintre persoanele cu venituri lunare pe gospodărie sub 4.000 de lei soluția cea mai la îndemăna este închirierea.

Un alt factor important în procesul de decizie este vârsta, care este direct corelată cu venitul lunar și statutul civil. Mai mult de jumătate dintre respondenții care au sub 34 de ani planifică mai degrabă să închirieze, în timp ce, dintre persoanele cu vârsta peste 34 de ani, doar un sfert planifică să închirieze o locuință.

Există o corelație semnificativă și între numărul de membri din gospodărie și intenția de a cumpăra sau închiria o locuință în următorul an. Cu cât numărul de membri din gospodărie este mai mare, cu atât intenția de a cumpăra o locuință este și ea crescută. Peste 90% dintre cuplurile cu copii își doresc să achiziționeze o locuință, la fel și 60% dintre cuplurile căsătorite sau necăsătorite care locuiesc împreună, dar nu au copii. Prin comparație, persoanele care locuiesc singure preferă în proporție de peste 60% să caute o locuință de închiriat.

Sondajul și-a propus să analizeze și intenția de relocare în funcție de statutul locativ actual, iar rezultatele au reflectat faptul că 58% dintre persoanele care caută să închirieze locuiesc deja în chirie, 25% locuiesc cu părinții sau alte rude, în timp ce doar 7% dețin o locuință. În ceea ce privește persoanele interesate de achiziție, 43% au deja o locuință în proprietate și vor să facă o îmbunatățire, 32% locuiesc în chirie și 20% locuiesc cu părinții sau rudele.

Studiul a fost desfășurat în perioada aprilie-iunie 2022, pe un eșantion de peste 1.470 de persoane care prospectează piața, preponderent sub 55 de ani. Cea mai mare parte a respondenților (67%) sunt absolvenți de studii superioare și peste jumătate (54%) activează în sectorul privat.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*