ANAT: “Avem nevoie de specialiști la conducerea Ministerului Turismului”

Dumitru Luca, președintele ANAT

Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) consideră că Ministerul Turismului (sau oricum s-ar putea numi autoritatea națională a turismului) are nevoie de specialiști în turism la conducere pentru a asigura dezvoltarea și promovarea adecvată a industriei turismului din România. ANAT dorește un ministru capabil să finalizeze teme, să se lupte pentru industria în fruntea căreia se află și să fie prezent la târgurile internaționale de turism.

“Industria turismului din România a avut de suferit în ultimul an și jumătate, fiind practic lipsită de un ministru care să acorde atenția cuvenită. Vorbim de acte normative și strategii de promovare pregătite din pripă, necorespunzător, și de participări la târgurile internaționale mult sub potențialul țării – aceasta este realitatea cu care ne confruntăm în prezent, iar efectul acestor acțiuni a fost departe de cel dorit. Este imperativ să avem un ministru care să fie un profesionist al turismului, cu experiență în funcții de conducere în acest domeniu, demonstrată prin rezultatele obținute.

ANAT nu mai dorește politicieni sau politruci care să ocupe poziții în conducerea ministerului, fără a avea expertiză și interes real pentru industria turismului. Nu ne dorim persoane care doresc doar să apară în mass-media, ci specialiști cu adevărat dedicați și competenți.

ANAT susține menținerea unui Minister al Turismului și după rotația ministerială care se apropie, dar cu specialiști din domeniu la conducere. Turismul trebuie să fie considerat o prioritate națională în mod concret, iar pentru a atinge obiectivul de a contribui cu 10% la Produsul Intern Brut (PIB) al României și de a atrage 10 milioane de turiști străini anual, avem nevoie de tehnocrați cu experiență antreprenorială incontestabilă. Acești specialiști trebuie să fie capabili să asigure un dialog permanent și constructiv între mediul public și cel privat.

Turismul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare economice ale României și ar trebui tratat ca atare. Din păcate, în trecut, turismul a fost adesea ignorat sau considerat „a cincea roată la căruță” în politica publică. Cu toate acestea, turismul are potențialul de a aduce o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut al țării noastre, dacă există voință politică și o comunicare reală între mediul public și privat.

Este vital ca Ministerul Turismului să fie condus de specialiști în turism care să înțeleagă nevoile și provocările din sector. ANAT a fost implicat în multe proiecte care au contribuit la dezvoltarea turismului românesc atunci când acestea au fost aprobate, dar există încă multe oportunități neexploatate. Turismul nu poate fi tratat în mod eficient ca o componentă secundară sau subordonată altor domenii, ci trebuie să primească atenția și resursele necesare pentru a-și atinge potențialul maxim.

ANAT consideră că întregul Guvern trebuie să-și asume în mod real prioritizarea turismului și ospitalității. Aceasta nu poate fi realizată fără existența unui minister dedicat turismului și cu un ministru puternic, care să dețină cunoștințe și expertiză în domeniu, dar și să beneficieze de o susținere puternică din partea autorităților.

În trecut, am constatat că nicio autoritate de la nivel central nu s-a putut lăuda cu vreo performanță notabilă în sprijinul și dezvoltarea turismului în țara noastră. Mai mult, există numeroase proiecte începute în ultimii ani care sunt pe punctul de a eșua sau care au eșuat deja, cum ar fi licitațiile pentru plaje, numărul redus de OMD-uri înființate până în prezent, pierderea oportunității de a oferi sprijin sectorului HORECA după ani dificili de pandemie, schema de ajutor de stat pentru agențiile de turism care au activitate de incoming, înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național precum și reprezentarea dezastruoasă a României la târgurile internaționale de profil și multe alte exemple de ineficiență. Un exemplu recent este interdicția autocarelor cu turiști străini în centrul Bucureștiului, ținând cont că mijloacele de transport în comun circulă în continuare fără probleme, iar numărul de autocare este, evident, mult mai redus decât cel al autobuzelor și tramvaielor STB. Din păcate, la ora actuală, deciziile sunt luate din scurt, la inspirația funcționarilor, fără a avea la bază analize, tendințe, profilul turiștilor care ne vizitează și obiceiurile lor de consum, piețele sursă țintă și audiențele pe canalele de promovare.

ANAT solicită ca industria turismului să fie tratată cu seriozitate și responsabilitate. În acest sens, suntem de părere că Ministerul Turismului ar trebui să fie condus de specialiști cu experiență relevantă în turism, capabili să formuleze și să implementeze politici eficiente în colaborare cu mediul privat. Avem nevoie de o abordare holistică și strategică pentru dezvoltarea turismului în România, care să implice o colaborare activă între sectorul public și cel privat.

ANAT reiterează importanța industriei turismului și angajamentul său de a lucra în continuare pentru dezvoltarea acesteia. Facem apel la viitorul Prim Ministru Marcel Ciolacu să ia în considerare aceste aspecte și să acorde atenție necesară sectorului turismului în procesul de formare al Guvernului. Doar printr-o abordare adecvată și prin implicarea specialiștilor în turism la conducerea Ministerului Turismului, putem atinge potențialul de creștere al turismului românesc și contribui în mod semnificativ la economia țării noastre.

De asemenea, ANAT consideră că Ministerul de profil ar trebui să beneficieze de un buget de promovare de minim 20 de milioane de euro, care să aibă în spate o strategie eficientă de marketing și promovare, întocmită pe baza unor analize și studii de piață. Multe țări care sunt considerate destinații turistice de succes au alocat bugete considerabil mai mari decât ceea ce propunem noi, iar acest lucru s-a reflectat în rezultate concrete. Este important să înțelegem că rezultatele în turism se obțin în timp și nu pe termen scurt. O parte din această sumă este oricum acumulată din taxele turistice de stațiune sau localitate, plătite direct de către turiști. Doar că acești bani ar trebui îndreptați doar către promovarea și dezvoltarea turistică.

Ministerul de resort are nevoie de firme partenere, așa cum procedează multe alte autorități care reprezintă țări turistice: de marketing, de relații publice (PR) și de branding.

Pentru o promovare turistică eficientă a României, participarea la târgurile internaționale de turism este obligatorie, reprezintă un ABC, dar nu este suficientă. Avem nevoie de o abordare complexă și diversificată. ANAT propune strategii precum reclame și spoturi publicitare difuzate pe principalele posturi de televiziune și în mass-media de specialitate din piețele țintă, organizarea de conferințe, workshop-uri și caravane turistice în țările țintă. De asemenea, este esențială invitarea cât mai multor agenți de turism, jurnaliști, bloggeri și lideri de opinie în România, pentru a le oferi oportunitatea de a descoperi și promova atractiile turistice ale țării noastre.

ANAT este conștient de importanța unei promovări eficiente și susținute pentru a atrage turiști străini în România. Această abordare necesită un efort financiar considerabil, dar este esențială pentru a asigura vizibilitatea și poziționarea corectă a țării noastre pe harta turistică internațională. Bugetul de minim 20 de milioane de euro propus de ANAT reflectă necesitatea unei investiții serioase în promovarea turistică și creșterea competitivității României ca destinație turistică de top.

ANAT subliniază importanța unei promovări adecvate și strategice a turismului românesc, care să atragă turiști din întreaga lume. Suntem hotărâți să colaborăm cu autoritățile și alte organizații relevante pentru a dezvolta și implementa strategii de promovare eficiente și sustenabile. Prin astfel de eforturi, vom putea valorifica în mod optim resursele turistice ale României și vom contribui la dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă în întreaga țară”, a informat ANAT.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*