Studiu Google: 9 din 10 adolescenți din România folosesc inteligența artificială pentru învățare sau activități creative

Google logo
Google logo

Inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită în viața adolescenților din România, fiind utilizată pentru învățare, teme, proiecte creative și descoperirea unor noi interese. Nouă din zece adolescenți folosesc AI în scopuri creative sau educaționale cel puțin o dată pe lună, potrivit studiului „The Future Report”, prezentat de Google. Cercetarea arată, în același timp, că tinerii sunt preocupați de dezinformare, siguranța online și timpul petrecut în mediul digital.

Studiul „The Future Report” analizează modul în care adolescenții din România interacționează cu tehnologia și inteligența artificială, dar și felul în care își petrec timpul online.

Cercetarea, reprezentativă la nivel național, a fost realizată de compania Livity pe baza unui sondaj la care au participat 1.000 de adolescenți din România, cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, alături de o analiză calitativă.

Concluziile indică faptul că adolescenții privesc tehnologia ca pe un instrument pentru învățare, descoperire, creativitate și comunicare, dar recunosc și necesitatea unui echilibru între viața online și cea offline.

Inteligența artificială este deja integrată în activitățile cotidiene ale multor adolescenți. Potrivit studiului, 56% folosesc AI pentru proiecte creative zilnic sau aproape zilnic, iar același procent îl utilizează pentru învățare cu această frecvență.

La nivel lunar, utilizarea este și mai răspândită: nouă din zece adolescenți din România declară că apelează la AI pentru învățare sau în scopuri creative cel puțin o dată pe lună.

În ceea ce privește activitățile concrete, 49% dintre tineri folosesc inteligența artificială pentru teme și ca ajutor în activitatea școlară. Alți 26% o utilizează pentru scrierea unor texte creative, 23% pentru generarea de imagini, iar 29% pentru descoperirea unor noi interese sau abilități.

De asemenea, 64% dintre adolescenți indică utilizarea AI pentru dezvoltarea creativității.

Studiul arată că majoritatea adolescenților nu privesc inteligența artificială drept un înlocuitor al procesului de învățare. Pentru 44%, tehnologia contribuie la personalizarea experienței de învățare, în timp ce 42% consideră că îi ajută să învețe în propriul ritm.

În același timp, tinerii sunt conștienți de riscul apariției unei dependențe de aceste instrumente și subliniază importanța gândirii independente, a efortului propriu și a creativității umane.

Raportul analizează și modul mai larg în care adolescenții își petrec timpul pe internet.

Platformele online sunt folosite în mod regulat pentru divertisment de 40% dintre respondenți, iar 39% le utilizează pentru a păstra legătura cu prietenii și familia. Explorarea hobby-urilor este indicată de 38% dintre adolescenți, urmărirea știrilor de 36%, iar accesarea conținutului educațional de 34%.

Experiențele din mediul online sunt asociate și cu descoperirea unor perspective noi. Potrivit studiului, adolescenții au descris situații în care conținutul întâlnit pe internet le-a oferit o perspectivă mai largă asupra lumii, le-a pus sub semnul întrebării anumite stereotipuri și i-a ajutat să își dezvolte empatia față de persoane din medii diferite.

Materialele video se află printre formatele preferate de adolescenți. Conform cercetării, 59% urmăresc conținut video aproape în fiecare zi.

Acesta nu este folosit doar pentru divertisment, ci și ca instrument complementar de învățare. Aproape 40% dintre tineri spun că au reușit să înțeleagă mai bine un anumit subiect după ce au urmărit un material video online sau că astfel de materiale le-au explicat temele într-o manieră diferită față de cea utilizată de profesori.

O altă componentă a cercetării privește modul în care adolescenții evaluează informațiile pe care le întâlnesc în mediul digital.

Potrivit raportului, 76% pun în mod activ sub semnul întrebării fiabilitatea informațiilor găsite online.

Pentru verificarea acestora, 50% compară mai multe surse, 52% evaluează credibilitatea sursei, iar 47% apelează la adulți în care au încredere.

Deși consideră AI o sursă de informații și idei, adolescenții recunosc și provocările generate de dezinformare, conținutul manipulat și materialele tot mai sofisticate produse cu ajutorul inteligenței artificiale.

Raportul indică și o preocupare a adolescenților pentru echilibrul dintre mediul digital și celelalte activități. Aproximativ 45% recunosc că petrec mai mult timp online decât și-ar dori.

O parte dintre tineri încearcă să gestioneze această situație prin limite stabilite chiar de ei. Astfel, 30% folosesc limite privind timpul petrecut în fața ecranelor, 27% apelează la hobby-uri offline, iar 35% încearcă să petreacă timp cu prietenii și familia.

Studiul arată că adolescenții se declară, în general, încrezători în capacitatea lor de a se menține în siguranță pe internet și se bazează tot mai mult pe propriul discernământ pe măsură ce înaintează în vârstă, fără a exclude sprijinul adulților atunci când este necesar.

Elisabeta Moraru, Country Director Google România, consideră că rezultatele studiului indică necesitatea unei colaborări între actorii implicați în viața digitală a adolescenților.

„Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea. Rezultatele raportului subliniază necesitatea colaborării între companiile de tehnologie, autorități, educatori, părinți și societate pentru a crea experiențe digitale sigure, inclusive, adaptate nevoilor tinerilor, asigurând că toți adolescenții pot beneficia de oportunitățile oferite de tehnologie, fiind totodată pregătiți să navigheze riscurile acesteia”, afirmă Elisabeta Moraru.

Reprezentanta Google România subliniază și rolul educației digitale, al alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale și al educației media.

„Pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educația digitală, în AI și media, recunoașterea importanței accesului la tehnologie pentru beneficii educaționale, sociale și culturale, dar și acceptarea unei responsabilități comune între companiile de tehnologie, decidenți, educatori și părinți pentru siguranța online a tinerilor”, a declarat Elisabeta Moraru.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*