Regula celor trei surse

Jurnalismul facut dupa ureche este in floare in Romania. Si nu numai. Imi place insa sa vad referiri la deontologie profesionala si aluzii la regula “celor trei surse”.

Cea mai recenta este pe defcamp.ro si se refera la anchetarea hackerilor care au fost luati la ochi dupa ce au schimbat numere de carduri pe net:

[…] se vehiculează că Romanian Security Team (RST), una dintre cele mai relevante comunități de securitate informatică din România ar fi fost anihilată, că informațiile obținute prin intermediul agenților sub acoperire ce erau instalați în comunitate de peste 1 an de zile au dus la prinderea celor 16 persoane ce au fost așteptate în cursul zilei de astăzi la sediul DIICOT.

E interesant totuși că deontologia cu care ar trebui fiecare redactor sau blogger să se trezească dimineața, acel principiu al “celor trei surse” nu a fost aplicat în această situație. E imposibil să poți afirma că o comunitate de securitate IT publică cu peste 80,000 de utilizatori a fost anihilată dacă în urma unor descinderi au fost puse sub sechestru și serverele unde această comunitate era găzduită, alături de numeroase alte site-uri românești precum zoso.ro, unul dintre cele mai citite bloguri din România. Mai mult decât atât, chiar dacă o parte dintre cei capturați ar fi utilizatori ai unei astfel de comunități, afirmația e în continuare exagerată. Avem și declarația oficială provenită de pe canalul de Facebook al acestei comunități care dezminte orice implicare în activități de phishing, carding șamd. Afirmația lor de ce nu e luată în calcul?

O mica explicatie despre “cele trei surse”:

Exista informatii venite de la un anumit tip de institutii pe care nimeni nu le va cerceta din trei surse, niciodata. DIICOT sau alte structuri similare sunt unele dintre ele. Informatia este difuzata oficial, printr-un comunicat de presa si asta inseamna ca nu are nevoie de verificare.

Daca informatiile din comunicatul de presa DIICOT sunt sau nu intelese de catre cei care redacteaza stirea de televiziune sau ziar… ei bine, asta e o cu totul alta poveste. Cei mai multi dintre cei care transforma un comunicat intr-o stire NU au habar despre toate cele care se intimpla acolo. Adica omul care este pe sectia “Eveniment” intelege chestii legate de arestare preventiva, cercetare in libertate, mandate etc, dar nu stie ca forum online sau comunitate =/= retea organizata. De aici apar problemele de obicei.

Un jurnalist care se respecta cauta sa se intereseze ce legatura au persoanele retinute pentru audieri cu o anumita comunitate si nu scrie tampenii. Chiar si asa, acel jurnalist care se respecta va lua informatia venita de la DIICOT de buna si nu va cauta alte doua surse pentru a o confirma.

Sa luam exemplul Agentiei de Presa Mediafax – cea mai respectata si citata agentie din Romania. Un corespondent Mediafax nu spune singur ce crede despre un caz ci citeaza o sursa cu nume si prenume. Pentru a o cita are fie un comunicat de presa trimis de acea sursa, fie o declaratie audio/video. Nu exista o a doua sau o a treia sursa.

Aaa, mai exista si o alta categorie de informatie venita de la DIICOT sau institutii similare: aceea care este venita nu printr-un comunicat de presa, ci printr-o sursa – un angajat DIICOT care confirma cele aflate deja de jurnalist. In acest caz se impune confirmarea dintr-o cel putin alta sursa. De obicei avocatul apararii este de ajuns pentru o contra-confirmare inainte de publicare.

Si inca un amanunt: daca vrei ca declaratia oficiala a site-ului sa fie luata in seama de jurnalisti trimiti un comunicat de presa pe email. Nu o publici pe pagina de Facebook a Comunitatii si te astepti ca lumea sa o gaseasca si sa o citeze.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația boio.ro, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe boio.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

3 Comments

  1. Si ce faceti voi cand se fac abuzuri? Reveniti cu actualizare?

    Dau un exemplu: Un prieten a fost reclamat ca a furat o baza de date. Politistii au umblat din vecin in vecin si spuneau: “Stiati ca vecinul dvs. se ocupa cu furtul pe internet?” A doua zi au venti mascatii au luat toate calculatoare si unitatile de stocare. Dupa o luna s-a dat NUP si reclamatia a fost neintemeiata. Au revenit politistii din vecin in vecin sa spuna ca s-au inselat? Nu.

    Presa nu face decat sa preia abuzurile si nu analizeaza cealalta parte a situatiei.

  2. @Stefan: astfel de cazuri sunt prea dese si prea marunte ca sa fie publicate/difuzate ca stiri. Chiar daca sunt, nu ai sa vezi un jurnalist care se respecta sa dea pe post/in ziar numele persoanei implicate. Din 2 motive:
    1. prezumtia de nevinovatie.
    2. daca persoana nu este una cunoscuta sau cu functie publica, atunci publicarea numelui nu ajuta cu nimic, pe nimeni.

    Asadar, daca o astfel de stire a aparut pe undeva (ceea ce nu cred ca s-a intimplat) atunci probabil ca a aparut fara ca numele persoanei sa fie facut public.

    Iar daca informatia a plecat de la Politie, jurnalistii nu aveau cum sa afle numele. Politistii nu spun niciodata numele persoanelor implicate. Pe orice comunicat de presa vei vedea doar initialele.

  3. Cea mai recenta este pe defcamp.ro si se refera la anchetarea hackerilor care au fost luati la ochi dupa ce au schimbat numere de carduri pe net:

    Presa din România, de dragul cancanului a încercat mereu să intre în astfel de polemici dăunătoare publicului neinformat și enervante celor minoritari. Se abuzează de termenul de hacker în contextele în care de obicei aceștia ar trebui să se numească hoți, cyber thieves sau orice altă denumire reală.

    Noi să fim sănătoși, că nume bobastice găsim :)

2 Trackbacks / Pingbacks

  1. Hacker, cracker, hoț și cercetător în securitate informatică aduse în contextul ultimelor descinderi. Ce e greșit? Se poate rezolva? | DefCamp
  2. Hacker, cracker, hot si cercetator in securitate informatica aduse in contextul ultimelor descinderi. Ce e gresit? Se poate rezolva? | FrontPress

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*