Poveștile cunoscute de generații pot deveni instrumente pentru educația de securitate cibernetică. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) folosește, în cadrul campaniei „Basme cu tâlc digital”, personaje și întâmplări familiare pentru a-i ajuta pe copii și adolescenți să recunoască mai ușor pericolele din mediul online.
Una dintre poveștile alese este „Pinocchio”, de Carlo Collodi. Întâlnirea personajului cu Vulpoiul și Motanul oferă, potrivit DNSC, o paralelă relevantă cu mecanismele folosite în prezent în atacurile de tip phishing și în ingineria socială.
Vulpoiul și Motanul nu îl amenință și nici nu îl constrâng pe Pinocchio să renunțe la galbenii săi. În schimb, îi exploatează naivitatea, îi promit un câștig mult mai mare și construiesc o poveste suficient de convingătoare pentru ca acesta să le ofere singur ceea ce are de valoare.
DNSC explică faptul că un mecanism asemănător este întâlnit în mediul digital. În cazul phishing-ului, atacatorul încearcă să determine victima să facă singură acțiunea de care are nevoie pentru fraudă: să acceseze un link, să introducă o parolă, să descarce un fișier sau să confirme o plată.
Promisiunea unui câștig rapid, aparența unei oportunități care nu trebuie ratată și construirea unei povești credibile sunt tehnici prin care victima poate fi determinată să acționeze înainte să verifice informațiile primite.
„Pinocchio nu își pierde galbenii pentru că cineva îi fură. Îi pierde pentru că este convins să îi ofere de bunăvoie, crezând că va primi ceva mult mai valoros în schimb”, explică DNSC.
Comparația rezumă unul dintre principiile ingineriei sociale: în loc să încerce să depășească direct mecanismele tehnice de securitate, atacatorul încearcă să manipuleze utilizatorul pentru a obține chiar de la acesta accesul sau informațiile dorite.
Directoratul recomandă o atenție sporită în cazul ofertelor care promit câștiguri rapide sau garantate, al mesajelor care creează presiunea de a acționa imediat și al link-urilor primite prin e-mail, SMS sau rețele sociale care solicită autentificarea într-un cont.
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă persoanele necunoscute care promit diferite beneficii în schimbul furnizării datelor personale sau bancare.
Recomandarea DNSC este simplă: înainte de accesarea unui link, transmiterea unor informații sau efectuarea unei plăți, utilizatorul ar trebui să se oprească și să verifice sursa mesajului. Câteva momente acordate verificării pot face diferența între identificarea unei tentative de fraudă și căderea în capcana atacatorilor.
Prin campania „Basme cu tâlc digital”, întâmplările unor personaje precum Pinocchio sunt astfel transpuse în lumea conectată de astăzi, unde Vulpoiul și Motanul pot apărea sub forma unui mesaj, a unui link sau a unei oferte prea bune pentru a fi adevărată.
Be the first to comment