Inteligența artificială câștigă teren în activitatea de zi cu zi a angajaților din România. Atunci când întâmpină o sarcină pe care nu știu să o rezolve, 22% dintre angajați spun că apelează mai întâi la un asistent AI, înaintea colegilor sau a managerului direct, potrivit studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR.
AI-ul este astfel cea mai frecventă primă opțiune individuală pentru găsirea unei soluții. Resursele interne ale organizației sunt consultate prima dată de 19% dintre angajați, în timp ce colegii de nivel similar și managerii direcți sunt indicați fiecare de câte 16% dintre respondenți. Tot 16% aleg mai întâi o căutare pe internet, iar 9% încearcă să rezolve problema singuri, prin încercare și eroare.
Diferențele dintre variante sunt însă relativ reduse, ceea ce arată că angajații continuă să combine instrumentele digitale cu ajutorul oferit de colegi și cu resursele disponibile în companii.
Dintre angajații care utilizează inteligența artificială la serviciu, 39% spun că aceasta îi ajută să scape de sarcinile repetitive și plictisitoare. Tot 39% consideră folosirea AI un avantaj față de alți profesioniști din domeniul lor, iar 31% o văd drept o necesitate pentru a nu rămâne în urmă.
În schimb, numai 6% percep AI-ul drept o presiune suplimentară, iar 4% îl asociază cu stresul sau anxietatea.
În ciuda adoptării tot mai vizibile a acestor instrumente, majoritatea angajaților nu se așteaptă la transformări radicale ale propriului loc de muncă. 32% cred că activitatea lor nu va fi afectată deloc în următorii trei-cinci ani, iar 26% estimează că AI-ul va prelua doar sarcini minore.
Alți 23% se așteaptă ca o parte importantă dintre atribuțiile lor să se schimbe, iar 11% cred că rolul pe care îl ocupă ar putea deveni rar sau chiar să dispară.
Cei care folosesc deja AI anticipează mai frecvent schimbări. Potrivit studiului, 38% dintre utilizatorii acestor tehnologii se așteaptă ca munca lor să se modifice moderat sau semnificativ, comparativ cu 21% dintre cei care nu au folosit AI.
În privința competențelor considerate importante pentru viitor, 21% dintre angajați indică gândirea critică și capacitatea de a verifica rezultatele generate de AI, iar 20% mizează pe adaptabilitate și învățare continuă.
Specializarea într-un domeniu practic este indicată de 19%, același procent fiind înregistrat pentru abilitățile considerate exclusiv umane, precum empatia, negocierea și leadershipul.
Doar 15% dintre respondenți consideră că abilitatea de a utiliza eficient instrumentele AI va fi cea mai valoroasă competență.
Studiul indică astfel o integrare tot mai puternică a inteligenței artificiale în activitatea profesională, dar și o orientare a angajaților către capacitatea de a evalua critic rezultatele tehnologiei și către competențele dificil de automatizat.

Be the first to comment